In weekendul care a trecut, la initiativa lui Rares, impreuna cu Laura, Stef si Adriana, ne-am pornit catre Piatra Craiului. Pentru ca eu am venit acasa de vineri, sambata dimineata in jurul orei 8 m-au cules din Brasov si ne-am indreptat cu totii catre Plaiul Foii. Vremea se anunta superba si entuziasm era din plin.
In jur de 9 jumate deja porniseram catre primul obiectiv al zilei, Refugiul Diana. Traseul complet pentru prima zi urma sa fie : Plaiul Foii - Refugiul Diana - Vf. Padina Popii - Vf. Ascutit - Vf. La Om - Refugiul Grind 2.
Prima parte a traseului a fost prin padure. Copacii au deja culori de toamna, asa ca nu ne mai opream din mirare ... Dupa Refugiul Diana am ajuns si in zona numita 'La Orgi', unde ne-am jucat cu ecoul ... l-am testat si inca functioneaza :) Nu dupa mult timp am iesit in creasta, unde ni s-a aratat un super peisaj. Puteam vedea Varful Postavaru, Varful Piatra Mare, Bucegii si in cealalta parte Masivul Iezer-Papusa.
culori de toamna
Ne-am continuat drumul pe creasta, pe masura ce orele din zi treceau. Cum ritmul nu era foarte alert si deja se intuneca repede, seara ne-a prins din urma. Apusul a fost superb, si dupa ce am vazut si conturul unor capre negre undeva in fata noastra, a venit randul stelelor sa se arate. La inceput mai timid, dar apoi in toata splendoarea lor. Si uite-asa am trait o alta prima data ... prima data cand am mers pe o creasta la lumina stelelor si a lunii ( care a aparut mai tarziu deasupra Brasovului ). Si prima oara cand am vazut Brasovul in ipostaza asta ... cu luminile lui jucand si o luna mare deasupra ... Chiar daca nu am facut poze, e imaginea care mi-a ramas cel mai pregnant in minte din tura asta.
In jurul orei 21:30 am ajuns la refugiu si ne-am instalat corturile, pregatindu-ne de somn.
pe varful La Om, la lumina lunii
A doua zi, desi am fost destul de lenesi, soarele era destul de jos cand am iesit din corturi, asa ca lumina era calda. Ne-am bucurat de el si dupa un mic dejun copios, ne-am pornit din nou la drum. Traseul urma sa fie : Refugiul Grind 2 - Saua Funduri - Marele Grohotis - Plaiul Foii
in lumina rasaritului
Incet incet, peisajul a inceput sa se schimbe. Creasta sudica e mai salbatica si mai putin umblata decat cea nordica. Totodata am avut si mai multa diversitate: jnepeni, zone in care trebuia sa descataram si cele 'normale', pe creasta.
Dupa Saua Funduri am cotit dreapta si am inceput coborarea. Pentru ca Stef are probleme mai vechi cu un genunchi, el impreuna cu Adriana au hotarat sa se indrepte spre Prapastiile Zarnesti, pentru ca era mai lina coborarea pe acolo. Impreuna cu Laura si Rares am decis sa urmam planul initial, urmand sa ii culegem seara din prapastii. Desi ma asteptam ca dupa ce pierdem altitudine sa nu mai avem privelisti asa frumoase, m-am inselat. De data asta am putut vedea stancile Pietrei de jos, unicitatea Marelui Grohotis si Cerdacului Stanciului. A urmat padurea cu minunatele ei culori si un miros de prospetime.
Inainte sa se intunece am ajuns inapoi la masina, cu senzatia muntelui si a frumusetii in noi ...
Nu stiu daca tura mi-a placut pentru ca am fost cu oameni frumosi, sau pentru ca Piatra Craiului este aproape de casa si e un munte pe sufletul meu, unic, sau pentru ca peisajele ne lasau fara cuvinte, sau poate pentru ca au fost si experiente traite pentru prima data ... nu stiu care e motivul, probabil ca toate la un loc ...
