Vara asta începe să aibă ca laitmotiv dormitul la cort. Se pare că facem un tur al campingurilor aflate la distanțe scurte de Cluj. Cu pandemia pe capul nostru încă și cu un bebe la bord, pare să fie forma cea mai potrivită de a explora locuri noi. Plus că anul trecut mi-am promis că o să dormim în cort vara asta, când începe să conteze mai mult pentru Victor.
De “Camping Fain“ am aflat recent și la scurt timp ne-am și hotărât să ne îndreptăm spre el. Habar n-aveam de el și nu prea știu zona în general pentru că e foarte împădurită și plină de urși, așa că nu a fost niciodată un obiectiv pentru noi. Dar uite că ni s-a arătat prilejul și am sărit pe el fără să ezităm.
Am pornit spre camping cu o mașină plină ochi de lucruri. Am îndesat pe unde am putut noi ce s-a putut, și tot nu am luat chiar toate lucrurile de care aveam nevoie (sau care ne-ar fi făcut viața mai ușoară). Dar am reușit, am pus și copiii (da, locurile lor le-am lăsat intacte), și duși am fost.
Așteptări prea mari nu aveam eu de la camping, asta și pentru că nu avem nevoie de prea multe de obicei. S-a dovedit însă că locul este minunat, cu baie, bucătărie de vară și o grămadă de locuri de stat. Bănci, scaune cu mese, canapele în interiorul recepției, hamace, ce să mai, ai o grămadă de opțiuni.
Victor abia aștepta, de când am fost la Țara Nomadă ne tot spune că vrea în camping, la vaci. Vaci nu au fost de data asta dar asta nu i-a făcut bucuria mai mică. Dacă e ceva ce iubesc mai mult decât să petrec timp cu ai mei, este să îl petrec în natură. Doamne, ce ne-am mai distrat! În pădurea deasă, am găsit locul amenajat cu hamace, unde se află casa lupului cel rău. Asta și-a imaginat Victor cel puțin. Eu în schimb am fost absolut încântată de miros, lumină, liniște.
Ne-am distrat și în râul ce delimitează campingul pe o parte. Ce e o ieșire în natură fără un râu sau orice fel de apă, și o baltă chiar, în care să poți arunca pietre? Nimic, mai bine nu e. Până la urmă am și intrat în el, ne-am stropit, am râs și ne-am jucat.
Și da, am avut cu noi și de data asta doi copii. A fost: pus copiii la somn, supravegheat non-stop, dat de mâncare, făcut duș, etc (ați prins ideea). Da, au fost toate astea, dar ar fi fost și acasă. Acasă însă nu am fi avut toate celelalte lucruri de care vă povesteam. Și vă spun asta ca să vă încurajez să ieșiți cu cei mici cât mai mult. Eu vorbesc, care de fiecare dată când mă apuc să fac bagaje îmi blestem zilele. Și la fel când despachetez. Dar când sunt acolo uit de toate, și doar amintirile astea rămân.
Să revenim. Ce ne-a mai plăcut? Păi ne-a plăcut și zmeura ce se afla imediat ce ieșeai din camping (mai târziu am descoperit că era și în parcare). Victor a fost încântat și de câini și de pisici. Și să nu uităm de dormitul în cort, care îl entuziasmează de fiecare dată.
De mâncat am mâncat în camping, cu excepția cinei pentru care ne-am dus la Pensiunea Denisa, aflată în apropiere. Trebuie sunat înainte dacă vreți să mergeți. Mâncarea este de un singur fel, ce gătește bucătăreasa în ziua aia. Ah, și ce voiam să vă mai spun, înainte să uit. Cum te uiți spre corturi, umbra ține mai mult pe partea dreaptă dimineață, până când ajung toate corturile în soare. Deci dacă vreți să dormiți mai mult, alegeți partea aia.
Cele 2 zile petrecute acolo au fost pline și ne-au umplut sufletele. Deci, ce campinguri mai sunt pe lângă Cluj?
