Ieri am fost pentru prima oara la Buscat. Traiam cu impresia ca nu am mai fost ( mai ajunsesem pana la Baisoara la schi ), dar cand am ajuns acolo mi-am dat seama ca mai vazusem locurile. Vara trecuta am fost voluntar la maratonul Apuseni chiar in zona aia. Asa ca m-am bucurat sa o recunosc.
Cu toate ca pana sa facem dreapta spre statiunea Muntele Baisorii zapada era si nu prea, pe masura ce ne apropiam aparea tot mai multa ...
Ajunsi in cele din urma, eram plini de entuziasm toti. Eu nu numai ca nu mai incercasem partia, dar era prima oara cand urcam cu telescaunul. Un motiv un plus sa ard de nerabdare ...
Cand am urcat prima oara , s-a creat un hau dedesubtul nostru ( eram cu Rebeka ), ceea ce ne-a dat o senzatie de nesiguranta si de teama. Noi am crezut ca am coborat siguranta, dar la a doua tura am aflat ca nu am coborat-o de tot. Oricum , deja pe la a 5-a urcare, cand am fost iar impreuna eram amandoua "experte", cum s-a exprimat Rebeka ( de parca era o filozofie sa stai pe scaun si sa astepti sa ajungi sus). Oricum, cert este ca ne-am descurcat de minune si eram taaaare bucuroase.
Sus privelistea era incredibila ... Munti, brazi inalbiti de zapada si liniste ...
Partia nu era intr-o stare foarte buna pentru ca nu mai ninsese demult se si formasera portiuni mari de gheata. Fiind incepatoare, nu numai ca nu am reusit sa ma dau, dar am si luat niste trante pe care o sa le tin minte. Mi-am invinetit un genunchi atat de tare incat am luat decizia ( pe care poate ca ar fi trebuit sa o iau de la inceput) sa nu sa mai merg fara aparatoare la genunchi.
Ziua a fost frumoasa totusi, pentru ca am petrecut-o la munte, alaturi de cea mai buna prietena a mea si de colegii de munca. M-am bucurat sa petrec timp cu ei in afara programului de munca si sper sa facem asta mai des :)
