Pentru ca tot imi recomanda lumea partia de la Cavnic, weekendul trecut am luat in sfarsit decizia de a o incerca. Am luat-o atat de greu pentru ca e destul de departe de Cluj.
Inarmati cu rabdare si entuziasm, dupa trei ore de somn, la ora 6 ne-am trezit sa ne pregatim de plecare. La 7 am reusit sa iesim din Cluj, iar la 10 am ajuns.
Dupa ce ne-am echipat, am plecat spre partie. Ceilalti curiosi, eu mai mult cu groaza. Stiam ca e doar teleschi si avusesem deja o incercare esuata de a urca in Predeal. Chiar am ramas cu sechele de atunci pentru ca eram singura si am tot incercat dar nu reuseam si pe deasupra mi-a si zis un tip ca m-a vazut si pe partie ca nu stiu sa ma dau. Imi era teama ca nu o sa reusesc nici acum ...Rebe stia de experienta mea asa ca a venit cu mine. Dupa ce ne-am luat cate 12 urcari ( eram optimista) , ne-am dus la teleschi. Acolo, i-am spus domnului care ajuta lumea sa urce ca sunt incepatoare si mi-a spus din prima ca dupa ce incerc de 2-3 ori, daca nu reusesc sa merg sa mai exersez. Zis si facut, am incercat, am tot cazut. Din nou aceeasi problema ca si data trecuta, si anume ca nu reuseam sa imi gasesc echilibrul absolut deloc. Dupa cele trei incercari alocate mi-a zis sa merg sa mai invat ... asa ca am plecat si mai ingrozita decat data trecuta ... nu mai vroiam deloc sa incerc ... stiam ca asta inseamna ca trebe sa urc pe jos de fiecare data. Intre timp un prieten care era cu noi facuse o tura deja, a coborat si i-am spus ca nu reusesc. Mi-a spus sa mai incerc, i-am zis ca nu mai vreau si atunci mi-a dat ideea sa merg la celalalt teleschi, care incepe de la jumatatea partiei in sus. Tot el mi-a spus sa incerc sa ma tin cu o singura mana, nu cu amandoua.
Asa ca am luat-o la picior impreuna cu Rebe spre celalalt teleschi. Desi i se luase si ei urcarea, a ales sa vina cu mine. Cand am ajuns in cele din urma, teleschiul era gol. Cat am mai amanat eu momentul, a venit lume asa ca am mai gasit un motiv sa mai astept putin. In cele din urma nu am avut de ales... a trebuit sa merg. Domnul de aici ma vazuse ca ezit si m-a incurajat ... mi-a spus ca trebuie sa invat. Asa ca mi-am facut curaj din nou si am incercat. Mi-a dat el rozeta si am pornit. A fost prima oara cand m-am tinut cu o singura mana si am reusit ! Nu-mi venea sa cred.... nenea imi zicea : "Bravo!" , Rebe: "bine Ale!" si eu urcam si nu cadeam ... si chiar am ajuns pana sus.
Acolo privelistea arata cam asa :
Asa ca in sfarsit puteam sa ne dam ( era deja 12 fara 20 si noi nu ne dadusem nici macar o data). Partia era foarte buna. Spre deosebire de Buscat, o singura portiune foarte mica de gheata am vazut. Asa ca de data asta chiar am putut sa ma dau.
Si baietii erau foarte incantati. Ziua era senina, zapada perfecta, ce ne puteam dori mai mult ? Asa ca toata lumea era cu zambetul pe buze .
Dar in final sunt convinsa ca eu eram cea mai fericita pentru ca a fost ziua in care am reusit sa urc cu teleschiul :) Foaaaaaarte mult mi-a placut la Cavnic :D
