Pe Oana, de la haiosii.ro, am descoperit-o de curând și mi-am dat seama pe loc că e o persoană pe care vreau să o cunosc mai bine. Artistă, pictează în culori vii care numai dintr-un spirit la fel poate veni, mamă a 3 băieți, face haz de necaz și se bucură de momentele petrecute alături de copiii ei, soție, găsește o formulă prin care să poată petrece timp doar cu soțul ei. Pe lângă toate astea, este pasionată de natură, iar rulota pare alegerea perfectă pentru spiritul ei aventurier.
Scrie natural, sincer, haios de multe ori. Scrie despre călătorii, momente și trăiri. Are și un proiect ce îi îmbină perfect pasiunea pentru scris cu cea pentru artă: “Scrisoarea cu poveste“.
Fiecare ocazie să vă aduc oameni frumoși înainte mă bucură și mă entuziasmează în același timp. Așa că abia aștept să o descoperiți și voi pe Oana, în rândurile ce urmează.
Bună Oana. Pentru început spune-ne câteva cuvinte despre tine, pentru ca cititorii să te cunoască.
Salut. Sunt mama a 3 băieți cucuieți, designer de interior si artist. Îmi plac lucrurile frumoase în toate formele posibile. Îmi doresc ca și copiii mei să trăiască înconjurați de frumos, de locuri minunate și oameni surprinzători.
Răsfoind blogul tău, am văzut că scrii despre viața de zi cu zi, despre momente, sentimente, dar și despre călătoriile voastre. Ce te-a determinat să începi un blog?
De când au apărut gemenii în viața noastră lucrurile s-au complicat și s-au accelerat atât de mult încât avem impresia că suntem într-un film de comedie. Viața noastră nu e deloc plictisitoare. Am început blogul pentru că pur și simplu aveam cu ce. Subiectele vin în fiecare zi pentru că sunt aici, lângă mine și fac tot felul de prostii. :)
În fiecare an faceți și o călătorie în doi, fără copii. De curând ați ales ca destinație Nepalul. Ce v-a determinat să o alegeți și cum a fost experiența?
Călătoriile noastre sunt în general dictate de job-ul lui tati care este fotograf de nuntă și are multe contracte externe. Pe cât putem de mult îi luăm și pe copii cu noi, dar câteodată e nevoie de 2 fotografi și atunci ajut și eu, asta devenind o "escapadă". Deci și în Nepal am avut o nuntă, una foarte interesantă pot spune.
Nu de puține ori vă porniți de acasă cu cei mici, fie ca să explorați natura, sau orașe. Cum crezi că îi influențează călătoriile pe cei mici?
Ne place foarte mult conceptul de travel schooling. Acea școală în continuă mișcare, când înveți din ceea ce vezi, când experimentezi culturi, mâncăruri, muzee, istorie, totul "pe pielea ta". De aceea în toate călătoriile încerc să le povestesc copiilor despre locurile ce le vedem, să le dau multe detalii sau să ne imaginăm împreună cum arătau ruinele pe vremuri. Deci, cred și sper că îi influențează pozitiv din foarte multe puncte de vedere. Dar cel mai important consider că este timpul petrecut împreună în familie, oriunde ne-am afla.
Călătoriile cu cei mici nu sunt ușoare. Ați avut momente grele, situații de criză? Cum le-ați depășit?
Oooo, da! De fiecare dată sunt nemulțumiri, certuri între ei, dorințe neînchipuite! E foarte greu să îi mulțumim pe toți trei și ce să mai spun de relaxare pentru noi! Dar cu timpul am înțeles că un ritm lent, așteptări mai mici și muuult calm rezolvă orice. Și mâncare. La bărbați mâncarea este cheia! :)) Și am avut momente în care m-am îndoit și de capacitatea noastră de parenting. Am zis că nu avem minte, că nu mai plecăm așa de nebuni. Asta când eram cu rulota pe un deal lângă o cetate în Slovacia, iarna, noaptea și unul din gemeni ardea cu febră la 40 grade. Căutam pe gps cel mai apropiat spital. Dar cu calm, cu răbdare și fără panică momentul a trecut. Nu am ajuns la spital, ba chiar am continuat călătoria până în Cracovia.
Dețineți propria rulotă. Povestește-ne despre călătoriile voastre "cu casa-n spate". Care sunt părțile bune, dar și cele rele ale acestui stil de călătorit?
Aici este foarte mult de vorbit! Rulota este pentru aventurieri, pentru cei pe care nu îi sperie un pic de efort în a căuta apă, a goli rezorvoarele, a căra, a găti, etc. Soțul meu e foarte pasionat de toate astea și mare meșter în orice, deci la noi totul e o plăcere. Ei, nu și când rămâi pe autostradă cu pană la 45 grade, fără scule, fără internet în Macedonia! Dar asta e alta poveste.. Lucruri spontane se pot întâmpla în orice călătorie. Asta poate fi bun dar poate fi și rău. Nouă ne place libertatea de mișcare, schimbările de planuri, felxibilitatea ce ți-o oferă un astfel de turism. Și în plus, cum poți egala faptul că te trezești, deschizi ușa și ești cu picioarele în nisip? Sau cupola de stele pe care o vezi din pat prin geamul rulotei? Sau greierii ținând concertul de seară? Nici nu mai vreau să amintesc de priveliștea pe care o admiri în timp ce savurezi ceaiul de dimineață!
Ce sfaturi ai pentru părinții care își doresc să călătorească mai mult, dar nu reușesc să se mobilizeze cât ar vrea?
Dacă vrei, poți. Uită-te la copilul tău. Unde se simte cel mai bine? Fii sincer și privește cât de mult îi place să se joace pe jos, în nisip, în pământ, pe iarbă, în apă. Cât de fascinat este de locuri noi, de povești, de ziduri vechi, de munți, orașe, râuri. Cât de fascinat este de lumea asta mare! Cum să nu i-o arăți?
Ce planuri de călătorie aveți pentru 2020, atât doar voi cât și împreună cu cei mici? Planurile noastre se concretizează odată cu contractele foto. Deocamdată avem o călătorie în Grecia la sfârșitul lui mai, poate Thassos, apoi una în Croația în august. De la aceste puncte încă nu ne-am hotărât cum se va întinde traseul nostru. Dar vrem foarte mult să mai aprofundăm și România pentru că sunt multe locuri încă nedescoperite (cu copiii), cum ar fi Delta.
